Dor de Eminescu: De doua ori pe an, in rest uitare !

Ne aducem aminte de Eminescu de doua ori pe an. In acele zile televiziunile prezinta stiri de 3 minute cu “nepieritorul”, “ultimul romantic” si asa mai departe. 

Sforăituri copiate de ineptele cu fusta scurtă de se numesc reporteriţe. Şi care nu şi-ar aduce aminte de un vers din Eminescu sau macar unde s-a născut….

Prea puternicii zilei (politicienii) precum si preaputernicii vesnici (preoţii) apar la TV si cu voci sugrumate de emoţie dau glas iubirii de Eminescu. Astăzi numai. Slavă Domnului …

Totul comprimat în 5 minute. Pe banda de jos a ecranului, între 2 Breaking News (aşa dă bine în zilele noastre) stă scris: Mihai Eminescu Nepieritorul.

Realizatorul emisiunii întreabă pe cei care mai devreme s-au certat în jurul spinoasei probleme a […..] ce părere au ŞI despre Eminescu. Invitaţii încep să-şi spună părerea. ştiu şi despre Eminescu… că doar este din colegiul lor!

O doamnă care până acum câţiva ani vindea parfumurile unei firme din Vest, chiar ştia şi unde s-a născut !

Din nefericire, realizatorul emisiunii, frumoasa doamnă [….] i-a întrerupt de 2 ori pentru că de la Sediul Partidului [….] era o conferinţă de presă.

În final, s-au plictisit toţi de subiect şi au fost fericiţi că a trebuit “să intre” publicitatea !

Ce am scris mai sus nu s-a întâmplat. Încă.

 Nu le pasa nici o secunda. Daca maine pamantul unde este ingropat Eminescu ar valora 50 milioane de dolari l-ar dezgropa pentru a-l revinde. Asa cum dau foc Morii lui Assan pentru a pune mâna pe teren…

Biserica ?

Construim Catedrala Neamului si cheltuim 1 milion de dolari pentru constructia ei (fie si 400 milioane, nu contează) nu putem cheltui nici macar 20.000 USD pentru a reface Casa de la Varatec a lui Eminescu.

Nu stiati ca exista una ?

Se afla la 5 minute de manastirea Varatec. Paradoxal, daca vreti sa ajungeti acolo e bine sa va informati din timp.  Acum doi ani am intrebat multe maicute cu privire la casuţă, … toate  ridicau din umeri si-mi aruncau scurt: “Nu stim”… cu toate că locul cautat era la 2 minute distanta.

Ulterior, tot o maicuta ne-a fost ghid şi timp de 2 ore am vorbit despre Eminescu, Creanga si Veronica Micle. Despre casa ne-a spus ca nu se doreste tulburarea posesiei … se doreste discretie si pace… chiar daca asta inseamna sfarsitul acelei case….

In timp ce vorbea, ma pierdeam in ganduri si cutreieram Padurea de Argint, aflata si ea in apropiere …

Ce putem adauga: Mare pacat. Mare pacat ca strangem averi pamantesti si nu avem grija de cele spirituale. Cele adevarate.

Daca as fi fost profesor de română, aş fi început cursul despre Eminescu cu o vizită la mormântul său: pentru a învăţa că în primul rând a fost un Om.

Sursa

1 comentariu

Filed under Casa Eminescu Văratec, Eminescu, Mânăstirea Văratec, Refacerea Casei Eminescu de la Văratec

Biserica îngroapă adevărul şi insultă memoria colectivă a poporului român prin distrugerea cu bunăştiinţă a casei în care Mihai Eminescu poposea la Mânăstirea Văratec

Nu ştiu din ce motiv stareţa mânăstirii Văratec şi Patriarhul BOR se opun acum refacerii casei monahale în care poposea Mihai Eminescu la Văratec, deşi, cu zece ani în urmă,  în baza dovezilor existente, se numărau printre iniţiatorii unui  Apel naţional pentru salvarea Casei Mihai Eminescu de la Mânăstirea Văratec.

Ştiu doar că imobilul din spatele cimitirului monahiilor, păstrat în forma construită iniţial, fără modificări, deci cu atât mai valoros, trebuie declarat de urgenţă monument istoric şi restaurat, întrucât face parte din patrimoniul naţional şi din memoria colectivă a poporului român. Totodată, se justifică montarea pe faţada acesteia a unei plăci memoriale, pe care să scrie: “In această casă a locuit Mihai Eminescu”.

Din păcate, lipsa totală de reacţie a stareţei – implicit, a celor cărora preacuvioasa le dă ascultare, la pericolul dispariţiei acestui reper cultural şi istoric, prefigurează intenţii prea puţin cucernice. Ştergerea din memoria colectivă a românilor a casei în care Mihai Eminescu poposea la Văratec este indubitabil o nedreptate, atât faţă de Dumnezeu, cât şi faţă de semeni.

În timp ce în Ungaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina, Franţa, Venezuela, Canada şi SUA se ridică statui şi se amplasează plăci comemorative în memoria geniului eminescian, în România, Biserica, cu acordul tacit al Ministerului Culturii, îngroapă cu bunăştiinţă urmele trecerii poetului neamului pe teritoriul satului mânăstiresc Văratec, acolo unde acesta a lăsat scris, spre veşnicie: „De treci codrii de arama, de departe vezi albind / si-auzi mândra glasuire a padurii de argint. / Acolo lânga izvoare iarba pare de omat / Flori albastre tremur ude în vazduhul tamâiet„.

1 comentariu

Filed under Casa Eminescu Văratec, Mânăstirea Văratec, Refacerea Casei Eminescu de la Văratec, Salvaţi Casa Eminescu de la Văratec!, Uncategorized, Văratec

Mărturia maicii Epraxia Diaconescu despre prezenţa lui Eminescu în casa maicii Asinefta Ermoghin

Cînd era adolescentă, maica Epraxia Diaconescu (+7 ianuarie 1967, în vîrstă de 107 ani), care văzuse întîia oară pe Eminescu la Văratec, cu câţiva tineri ieşeni, îşi amintea:

„ El era de-o statură mijlocie, frumos, cu plete mari şi răvăşite, aşa cum îi era şşi sufletul lui tînăr şi dornic de viaţă. Nu prea dichisit şi pururea dus pe gînduri.

Cînd venea la mănăstire, trăgea la o maică, Asinefta Ermoghin, ce-şi avea casa în susul colinei după cimitir.

În casa mult retrasă de restul celorlate, stătea cîte trei-patru zile şi apoi îşi lua valea în lumea lui de băjenie.“

(„Pe urmele lui Mihai Eminescu“, Augustin Z.N. Pop, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1978)

Maica Tatiana Tincu (n 1923), aflată la Văratec de la vârsta de 15 ani, a cunoscut-o personal pe maica Epraxia Diaconescu, care la vârsta de 108 îşi păstrase mintea limpede şi memoria intactă.

Maica Tatiana a cunoscut personal, foarte bine, pe nimeni alta decat pe Evpraxia Diaconescu, monahia care a murit in anul 1967, la varsta de 108 ani, si care i-a fost prietena de suflet Veronicai Micle. A cunoscut-o pe centenara maica Fevronia, gazda Veronicai, pe maica Calipso Iepure, decedata la 100 ani, o alta apropiata de familia Micle, pe maica Stefanida Lugulesei, cea care l-a gazduit si la care lua masa Eminescu. „Maica Evpraxia Diaconescu era inalta si slabanoaga, la 108 ani avea mintea limpede si o memorie perfecta. Zicea asa: „Noua, surorilor tinere, ne placea cand porneau toti scriitorii in plimbare spre padurea de argint. Mergeam cu toatele in urma Veronicai, curioase, fiindca ne placea foarte mult cum radea. Radea foarte frumos, isi lasa capul pe spate, cu parul lung si blond, si radea frumos… Radeam si noi deodata cu dansa, ca doara si noi eram tinere”. Asa ne povestea maica Evpraxia. Mai spunea ca scriitorii tineau seri literare pe cerdacurile maicilor si ele se inghiau una pe cealalta: „Hai si noi, hai si noi s-o vedem pe Veronica! Si ea radea, cu ochii ei clari si albastri… Tare frumos mai radea”. Asta i-a ramas Evpraxiei cel mai puternic in amintirea ei: rasul. Pe Fevronia am cunoscut-o chiar eu. Era banuita ca i-i Veronichii un pic de matusica. Altadata a fost un iaz aicisa, fata-n fata cu biserica mare, si maica Fevronia isi avea casa pe iaz. Asa-i zicea aici: maica Fevronia de pe iaz. Iazul acela o secatuit demult si maica Fevronia o murit in cincizeci.”

(”Eminescu la Mânăstirea Văratec“, Bogdan Lupescu, în ”Formula AS“ nr. 571, 2003, Societate/Poveşti de dragoste)

Lasă un comentariu

Filed under Casa Eminescu Văratec, Eminescu, Mânăstirea Văratec, Văratec

Scrisoarea adresată Prim-Ministrului României, Mihai Răzvan Ungureanu, pentru reabilitarea urgentă a „Casei Eminescu” de la Văratec

Stimate domnule Prim-Ministru,

În incinta mânăstirii Văratec se găsește o casă din lemn, relativ veche (100-200 ani), susceptibilă de a fi clasată ca monument istoric, prin valoarea memorială pe care o reprezintă, întrucât în ea poetul și jurnalistul Mihai Eminescu s-a refugiat adesea, în ultimii 15 ani de viață, pentru a sta cât mai mult în preajma acestui lăcaș, unde găsise o atmosferă benefică pentru creație și pentru un plus de echilibru sufletesc.

Această casă, pe care Eminescu a închiriat-o, după cum arată documentele, de la maica Asinefta Ermoghin, proprietara de atunci a imobilului, în 1874, este singura clădire păstrată în forma originală din România (casa de la Ipotești a fost reclădită din temelii după planurile existente), în care urmele șederii poetului pot fi dovedite peste timp și care poate căpăta numele de casă memorială.

În mod paradoxal, „Casa Eminescu“ de la Văratec, în care au înflorit atâtea gânduri și versuri nemuritoare ale poetului nostru național (printre care „Călin„), nu figurează pe lista monumentelor istorice (2010) din județul Neamț, nu se numără printre muzeele/casele memoriale din județul Neamț aparținând cultelor (așa cum este Casa Memorială „Alexandru Vlahuță”, care funcționează, de asemenea, într-o construcție ridicată ca locuință pentru călugărițe, aflată pe teritoriul mânăstirii Agapia), ci se află într-o deplorabilă stare de degradare, care avansează pe zi ce trece.

O primă încercare de restaurare a construcției (nu și de includere a acesteia pe lista monumentelor istorice), inițiată în urmă cu un deceniu, cu binecuvântarea Mitropolitului Moldovei și Bucovinei Î.P.S. Daniel Ciobotea, actualul Patriarh al BOR, de o fundație, sprijinită de o pleiadă de nume de referință pentru cultura și spiritualitatea românescă (Teofil Paraian, Arhim. Mina Dobzeu, Arhim. Ioan Iovan, Arhim. Arsenie Papacioc, Arhim. Justin Pârvu, Pr. Constantin Galeriu, I. P. S. Nicolae Corneanu, I. P. S. Antonie Plamadeala, Acad. Zoe Dumitrescu – Busulenga, Acad. Constantin Ciopraga, Nina Cassian, Ana Blandiana, Barbu Brezianu), multe dispărute între timp, precum și de importante instituții mass-media, nu s-a soldat cu rezultatele scontate, pare-se datorită neacumulării fondurilor necesare derulării acestui proiect.

Clasarea „Casei Eminescu“ de la Văratec în grupa monumentelor istorice, refacerea acesteia și includerea monumentului în circuitul muzeal național constituie nu doar o datorie istorică pentru păstrarea identității culturale a neamului ci și un argument forte pentru promovarea culturii românești în lume, iar pentru acest motiv, demararea de urgență a procedurilor necesare realizării dezideratelor enunțate trebuie să reprezinte o prioritate pentru instituțiile statului.

În virtutea faptului că toţi membrii societăţii – cu atât mai mult urmașii noștri, în mod individual sau colectiv, au dreptul să beneficieze de patrimoniul cultural şi natural al României, vă solicit sprijinul pentru reabilitarea de urgență a acestui edificiu și clasarea sa ca monument istoric. Timpul este necruțător, iar fără o susținere puternică din partea dumneavostră, există toate șansele ca imobilul să se dărâme înainte ca reprezentanții instituțiilor abilitate subordonate Ministerului Culturii și Patrimoniului Național să răspundă favorabil acestei solicitări.

 „Oricare ar fi drepturile de proprietate (n.a. mânăstirea Văratec), distrugerea unui edificiu istoric şi monumental nu trebuie să fie permisă []. Există două aspecte privind un edificiu: dreptul de a fi folosit şi frumuseţea sa (n.a. valoarea sa memorială). Dreptul de folosinţă aparţine proprietarului, dar frumuseţea sa (n.a. valoarea sa memorială) aparţine tuturor. A-l distruge înseamnă, deci, a-şi depăşi drepturile“. (Victor Hugo)

ACŢIUNI ÎNTREPRINSE ÎN PERIOADA 2010-2011, SUB DEVIZA ”SALVAŢI CASA EMINESCU DE LA VĂRATEC!“ 

  • o ofertă de sponsorizare a proiectului de refacere a ”Casei Eminescu” prin intermediul unei fundaţii din Suceava, fără nici o contribuţie din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, de la Mânăstirea Văratec sau de la autorităţile locale; demersurile pentru aprobarea restaurării s-au lovit, la început, de o tăcere încrâncenată din partea stareţei mânăstirii Văratec, apoi de încuviinţări de moment, amânări iar, în cele din urmă, de pretenţii, menite să descurajeze orice încercare de continuare a acţiunii iniţiate;
  • scrisori adresate: Prea Fericirii Sale, Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane și președintele Sfantului Sinod al BOR, Inalt Prea Sfintiei Sale Teofan, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei si Inalt Prea Sfintiei Sale Pimen, Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor, Stareţei Mânăstirii Văratec, stavrofora Iosefina Giosanu, Presedintelui Academiei Romane, Excelenta sa Ionel Haiduc, Ministrului Culturii, Kelemen Hunor, prin care se solicită reluarea acțiunii de refacere a „Casei Eminescu“, eșuată în 2002, şi clasarea acestuia ca monument istoric, în vederea includerii în circuitul muzeal naţional; singurul răspuns, şi acesta neoficial, ne-a parvenit din partea Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei prin intermediul unei susţinătoare a campaniei de salvare a Casei Eminescu: „Maicile trebuie lasate sa isi faca treaba lor, sa se roage. Nu vor ca acolo sa se faca un muzeu, mai ales ca nu exista certitudinea faptului ca acolo a stat Eminescu. De fapt, pentru iubitorii poetului, Eminescu este peste tot, avem poezia lui. Maicile trebuie lasate acolo, sa isi vada de ale lor”;
  • încercări repetate de a lua legătura cu reprezentanții bisericii (stareța mânăstirii Văratec, stavr. Iosefina Giosanu, IPS Teofan, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei), din păcate nereușite;
  • scrisori adresate: Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Judeţului Neamţ, Consiliului Judeţean Neamţ, Primăriei Agapia, în vederea declanșării de urgență a procedurii de clasare a imobilului în cauză în grupa monumentelor istorice, înaintării cererii către Direcția Monumentelor istorice din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor pentru declanșarea procedurii de clasare de urgență, clădirea aflându-se în pericol iminent de distrugere sau de alterare fizică, precum şi comunicarea neîntârziată a declanșării procedurii de clasare proprietarului – Mânăstirea Văratec; singurul răspuns, primit personal, pe e-mail, de la Directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Judeţului Neamţ, contrazice, în mod surprinzător, declaraţiile acestuia făcute în scurtă vreme presei locale, şi anume: “Sunt tot felul de poveşti referitoare la prezenţa în acel loc a lui Eminescu. Printre declaraţii ar fi cea a lui Augustin Z.N.Pop şi a Zoei Dumitrescu-Buşulenga. Nu există documente care să ateste prezenţa poetului acolo, ci doar legende.
  • inițierea unei petiții publice, actualmente în curs, adresate reprezentanților Mânăstirii Văratec, Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și Ministerului Culturii prin care se urmărește sensibilizarea acestora pentru acordarea acceptului de refacere a clădirii-monument. Şi acest demers a rămas fără răspuns.
  • înființarea unui blog de campanie, prin intermediul căruia să se asigure simpatizanților accesul la informațiile de ultimă oră privind desfășurarea acțiunii de refacere a  „Casei Eminescu“;
  • înființarea unui grup de discuții cu acest subiect pe Facebook;
  • mediatizarea campaniei pe posturile de radio şi televiziune, realizată până în prezent doar la B1 TV în emisiunea ”La taifas cu Ion Cristoiu“, demers care s-a bucurat de o largă audienţă.

Casa a fost locuită pentru ultima dată în 20029, timp de trei luni, de o maică tânără, iar după anul 2006 degradarea acesteia s-a accentuat întratât, încât, fără o intervenţie imediată, în sensul conservării/restaurării, cu greu va mai putea rezista intemperiilor vremii.

Dovezi privind prezenţa lui Mihai Eminescu în casa monahală din spatele bisericii ”Schimbarea la Faţă” de la Văratec, începând cu anul 1874:

  • Un act1, care spune clar că această casă a fost închiriată, începând cu anul 1874, de ”subsemnatul Mihai Eminescu“ de la proprietara sa, monahia Asinefta Ermoghin;
  • Mărturia maicii E(v)praxia Diaconescu2 (1860-1967), confirmată de mărturia maicii Tatiana Tincu3 (1923-?), care le-a cunoscut şi pe maica Fevronia Frosînei (d. 1950), gazda Veronicăi Micle la Văratec, şi pe maica Stefanida Lungulescu, la care lua masa Eminescu;
  • Mărturia schimonahiei Pelaghia Amilcar4 (1885-1980), stareţa Mânăstirii Văratec în perioadele 1942-1946 şi 1954-1973.  

Notă

Despre actul de închiriere a casei de către Eminescu, menţionat de Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga în 2002, de care vorbeşte şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Daniel, actualmente Patriarhul BOR, în apelul lansat la nivel naţional în vederea strângerii de fonduri pentru refacerea casei, stavr. Iosefina Giosanu, stareţă a Mânăstirii Văratec din 2002 şi până în prezent, precum şi actualul Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, IPS Teofan, afirmă că nu există.

Dovezi privind acceptul Stareţei Mânăstirii Văratec şi al Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, IPS Daniel, în prezent Patriarhul BOR,  de refacere a Casei ”Mihai Eminescu” în 2002:

  •  Apelul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei pentru salvarea Casei Eminescu de la Văratec5
  • Apelul redacţiei revistei ”Formula AS“ pentru restaurarea Casei Eminescu de la Văratec6
  • Mărturia maicii Eufrosina Jescu7 (n. 1952), cea care a locuit timp de 30 de ani alături de Academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga (maica Benedicta);
  • Mărturia Academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga8.

Referiri

1”Apel naţional pentru salvarea Casei Mihai Eminescu“ de la Mânăstirea Văratec, la http://stiri.kappa.ro/actualitate/24-07-2002/apel-national-pentru-salvarea-casei-mihai-eminescu-de-la-manastirea-varatec-49403.html; ”Eminescu la Mânăstirea Văratec“, în Formula AS“ nr. 571, 2003, Societate/Poveşti de dragoste/;

2Văratecul și literatura“, de Arhim. Bartolomeu Valeriu Anania, în „Mânăstirea Văratec“, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, 1986;

3”Eminescu la Mânăstirea Văratec“, de Bogdan Lupescu, în Formula AS“ nr. 571, 2003, Societate/Poveşti de dragoste/;

4Gânduri despre tineri – Reflecţii despre tradiţie şi model“, în ”Zoe Dumitrescu-Bușulenga, opera încoronată (florilegiu de Artur Silvestri)“, București, Editura Carpathia Press, 2005;”Eminescu la Mânăstirea Văratec“, de Bogdan Lupescu, în Formula AS“ nr. 571, 2003, Societate/Poveşti de dragoste/; „Maica Benedicta Dumitrescu Bușulenga despre „aroma” Văratecului”, de Cristian Curte, în „Lumea Monahilor”, anul II, nr. 11 (17), noiembrie 2008;

5”Apel naţional pentru salvarea Casei Mihai Eminescu“ de la Mânăstirea Văratec, la http://stiri.kappa.ro/actualitate/24-07-2002/apel-national-pentru-salvarea-casei-mihai-eminescu-de-la-manastirea-varatec-49403.html;

6”Eminescu la Mânăstirea Văratec“, de Bogdan Lupescu, în Formula AS“ nr. 571, 2003, Societate/Poveşti de dragoste/;

7Mărturiile Maicii Eufrosina Jescu despre Doamna Academician Zoe Dumitrescu – Bușulenga – Monahia Benedicta”, Editura Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Suceava, 2009;

8Gânduri despre tineri – Reflecţii despre tradiţie şi model“, în ”Zoe Dumitrescu-Bușulenga, opera încoronată (florilegiu de Artur Silvestri)“, București, Editura Carpathia Press, 2005;

9”Eminescu la Mânăstirea Văratec“, de Bogdan Lupescu, în Formula AS“ nr. 571, 2003, Societate/Poveşti de dragoste/.

 

Cu deosebită considerație,

Inginer Cristina Casapu

https://casaeminescuvaratec.wordpress.com/

 27 martie 2012

Lasă un comentariu

Filed under Casa Eminescu Văratec, Eminescu, Refacerea Casei Eminescu de la Văratec, Salvaţi Casa Eminescu de la Văratec!, Uncategorized, Văratec

Ce spun românii despre dezinteresul stareţei Iosefina Giosanu faţă de ”Casa Eminescu“ de la Văratec şi lipsa de reacţie a autorităţilor în acest caz

După mai bine de un an de la data lansării petiţiei având ca scop „Restaurarea casei Mihai Eminescu din cadrul Minastirii Varatec, jud Neamt”, reacţiile românilor din ţară şi din străinătate faţă de ignorarea de către autorităţi a situaţiei dramatice în care se găşeşte monumentul nu încetează să apară.

Casa monahală-monument istoric în care locuia Eminescu când venea la Văratec (aprilie 2012)

Am vazut pe „B1” emisiunea domnului Cristoiu despre casa in care a locuit Eminescu la Varatec. Sunt indignat de lipsa de interes a staretiei si a Ministerului Culturii pentru renovarea acestui vestigiu national. Venim de ani de zile la Varatec aproape in fiecare an si nu am fost informat nici odata despre aceasta casa. Nici un indicator, nimic. Culmea este, ca acum cativa ani, au fost refacute cred ca cel putin zece case dealungul soselii ce duce la manastire. Nu s-au gasit cativa lei si pentru aceasta casa?. O rusine ai zice „nationala”.

Dr. Alexandru Lindner, Frankfurt pe Main, Germania

Toti trebuiesc obligati sa cedeze la ambitiile lor mai mult decat lumesti. La urma urmei este un obiectiv de interes national.

Marian G Dorobantu, Macomb, USA

Este o rusine lasarea in derizoriu a patrimoniului national. Locuiesc in Franta de 10 ani si aici nici cel mai mic monument nu este lasat in voia sortii. Rusine Maica Stareta !!!

Moise Vlad, Gap, Franţa

Pacat, nepasare caracteristica neamului nostru! Oficialii invoca bariere birocratice, iar biserica (stareta) probabil ASCUND INTERESE MESCHINE!

Codru Anghelache, Johnson, Vermont, USA

Laud aceasta initiativa si ar fi bine sa se ia in consideratie si alte case istorice cu care romanii se mandresc. Sa fie adusa inapoi valoarea Romaniei, care a fost si este calcata in picioare de te miri cine. Sant in aceasta frumoasa tara multe locuri care ar trebui sa fie amenajate pt turism. Numai asa biata Romanie isi va cistiga faima pe care a avut-o si i s-a luat din cauza lacomiei celor care au condus-o la dezastru. RUSINE pt cei care o lasa in paragina si isi umfla buzunarele lor fara bun simt. Macar acum treziti-va si faceti ceva pentru tarisoara asta in care traiti .”

Nicoleta Radulescu, Florida USA

Ar trebui sa ne fie rusine fiecarui roman ca s-a ajuns aici. Aceste locuri ne definesc ca natie pe acest pamant printre celelate natii.

Catalin Cazangiu, WA USA

Eminescu este una dintre radacinile prin care ne tragem seva din identitatea nationala iar casa lui trebuie sa exista ca un reper si o aducere aminte a trecerii marelui poet prin aceasta lume efemera! NU, DEMOLARII CASEI LUI EMINESCU!

SPOIALA MARIANA, Montrouge -Paris Franta

Este surprinzator de dureros sa constatam ca administratia Minastirii Varatec intirizie sa aprobe un proiect atit de important pentru……propria imagine publicitara!! Cind un turist viziteaza casa memoriala Mihai Eminescu, va vizita cu siguranta si Manastiirea Varatec! Este o afacere in care toata lumea CISTIGA….Mai ales daca se impune un pret simbolic la intrarea in Casa Eminescu necesar pentru intretinere.

Constanta si Virgil Antonov , USA, Lancaster, CA

Odaia în care Mihai Eminescu a scris "Călin". "Casa Eminescu", Mânăstirea Văratec (aprilie 2012)

Este inadmisibil. Cineva trebuie sa raspunda. Patriarhia trebuie sa actioneze de urgenta.

Munteanu Cosma Ionel, Iaşi

Am vizionat emisiunea de pe canalul B1 si sunt intrigata de atitudinea maicii starete de la Varatec. Pentru mine Varatecul reprezinta un loc special catre care merg ori de cate ori ajung in Moldova si de fiecare data merg sa aprind o lumanare Veronicai Micle, gandindu-ma la iubirea din sufletul ei. Ce ma intriga foarte tare este faptul ca in aparenta pozeaza drept asceta, dar permite dusuri cu vibromasaj in chiliile maicilor si jacuzzi. Le-am vazut cu ochii mei vara trecuta. 

Benescu Olguta Ludmila, Buzău

Asa cum se intampla tot mai des in ultimul timp in aceasta tara, tot ce este de valoare este supus jafului sau neglijat, lasat la bunul plac al unor persoane incompetente si inchistate, ajunse in anumite functii de conducere pe alte criterii decat cele de competenta. Ceea ce este mai trist e ca biserica (prin reprezentantii ei ) a devenit din ce in ce mai hrapareata, intrand in posesia unor bunuri de valoare, de patrimoniu national, de care nu are grija deloc… Tot ce stiu popii, e sa adune cat mai multi bani, sa traiasca ei bine. Rusine sa le fie , ar trebui trasi la raspundere, pt. asemenea comportament.

CATALIN MIHALACHE, Piatra Neamt

E aberant ceea ce se intimpla. Dar la nivelul nesimtirii politicienilor romani,de fapt niste parveniti cu pretentii de nemuritori…Plus ca la cultura avem ministru un reprezentant al UDMR. Ne ramine din ce in ce mai clar finalul din Scrisoarea a3-a. Este tot ce avem de facut in locul lui Tepes.

Balate Cristian, Bucuresti

Un mare pacat sa lasam asa de izbeliste casa unde a locuit marele nostru poet national !!!! Din pacate asa e la noi in Romania daca nu putem vinde ceea ce avem la alti care stiu sa aprecieze dar nu au , noi lasam balta poate poate se va repara singura !!! Oricum rusine mare !!!

Alin-Vasile Moldovan, Reghin/Mures

Trebuie sa facem totul pt a pastra valorile acestei tari. Daca nici Eminescu nu mai are valoare pt unii oameni din tara asta, atunci ne pierdem valorile ca oameni. Sa le fie rusine celor care au puterea de a face ceva in privinta asta si care refuza din diverse motive. Nu ne mai miram de ce generatiile tinere stiu din ce in ce mai putine despre Eminescu.

Tinta Ionelia, Bucuresti

Cum se gasesc bani ptr toate prostiile pe care unii le viseaza noaptea iar ptr acest scop nobil nu? Sper ca factorii de decizie din ministerul culturii si consiliul judetean Neamt sa ia cele mai urgente masuri ptr salvarea acestui lacas

Zorila Ionel, Bucuresti

"Si daca Eminescu nu era in tinda, spiritul lui, da. Dar, ati putea spune, spiritul lui Eminescu e-n toate. O fi, dar era si-acolo!”-"Casa Eminescu", Mânăstirea Văratec (aprilie 2012)

Oare NICI BISERICA ORTODOXA ROMANA SA NU AIBA BANI PENTRU O FOARTE MICA OPERA REPARATORIE? Asta chiar ACOLO in BUCOVINA ROMANEASCA ….unde BOR scoate BANI GREI DIN: turism religios, exploatare agricola, EXPLOATAREA PADURILOR……”

Cristian Niculae Florin, BUCURESTI

Ideea de a minimaliza valorile, dar mai ales ideea de demitizare, marginalizare si minimalizare a lui Eminescu nu e noua; ea poate fi intalnita chiar la mentorii actualei si fostelor administratii ale tarii. Comunistii l-au hiperbolizat ca poet pe Eminescu, trecand sub tacere opera, poate mult mai vasta si de mai mare importanta, de instruire morala a poporului, din publicistica de exceptie a marelui Pedagog. Minunatul filosof Constantin Noica, ca opera politica izvorata din dragostea de neam si tara, dar si din calitatea de pedagog al neamului, face din Eminescu nu Poetul neamului ci Pedagogul cu majuscula al neamului romanesc. Ori este cunoscut faptul ca educatia in spiritul dragostei de Dumnezeu, de neam, de limba, de valorile autentice si de mosie (ca pamant sfant in care odihnesc mosii si stramosii npstri) ieri, astazi si mereu , la noi este considerata cel putin o infractiune, daca nu chiar o crima. Un popor educat in acest spirit nu poate fi biruit, decimat, subjugat ori anihilat dupa bunul plac al celor ce ne doresc asa. De aceea se desconsidera valorile, se lovesc, se batjocoresc si demitizeaza, pentru ca exista si creeaza valori. Lupta cu valorile este subversiva nu directa. Lupta directa naste impotrivire, dar lupta prin uitare, prin marginalizare, neglijare si parasire a valorilor coroborata cu promovarea kitsch-ului, a non-valorii, a grosolaniei, a uratului si nesimtirii, e o betie ce adoarme cugetul si il cucereste fara efort, ducandu-l in robie si moarte sigura. Regasim aceasta tactica in orice loc, in orice opera,in orice urma a marilor valori, in tot ceea ce aduce aminte de barbatie, de curaj, de demnitate nationala. Tot astfel se intampla si cu aceasta urma a trecerii Pedagogului prin viata si prin locuri binecuvantate de Dumnezeu, caci pentru Eminescu Biserica reprezenta „maica neamului romanesc”.

Vasile Dan, Hunedoara

”Patrimoniul national trebuie pastrat cu sfintenie, fiindca reprezinta marturia unui trecut, iar trecutul nu reprezinta altceva decat sufletul unei natiuni. Mihai Eminescu un poet inegalabil a carui amintire trebuie sa ramana peste veacuri in memoria romanilor si in analele literaturii universale.”

Stefania Ciubotaru, Bucuresti

Eminescu este cel mai mare poet al nostru…Ar trebui sa-i facem un palat, nu sa-i restauram doar o casa...

Anda Doinita Ionescu-Marcu, Galati

”Locuiesc in zona de unde fratii Grimm si-au cules si inspirat povestile. Aici tot ce a fost ”atins” de ei este pastrat cu sfintenie atribuindu-li-se valoarea binemeritata.Si noi putem face la fel. Este pacat sa dam uitarii un lucru de o valoare atat de inestimabila.”

Alina Ritter, Hofgeismar, Deutschland

Trebuie sa ne trezim, caci daca n-o facem acum s-ar putea sa incepem sa raminem fara trecut, fara istorie …..vom deveni ceea ce doresc dusmanii ,un popor dar nu o natie…..

Nichita Mihai, Iasi

Restaurarea casei MIHAI EMINESCU din cadrul Minastirii Varatec, jud Neamt”, trebuie facuta cit mai urgent intrucit este un bun de patrimoniu al tuturor romanilor, indiferent de etnie ! S.O.S. La fel de jalnic arata si Casa parinteasca a marelui nostru CIPRIAN PORUMBESCU ! Rusinos de jalnic !

ing. ALISTAR TANTA, PIATRA NEAMT

Eminescu este tot ce avem mai scump in aceasta tara. Fara el am fi mult mai saraci sau chiar nici n-am fi. Nu lasati sa piara nicio urma din scurta-i, dar marea sa trecere! Nu mai avem multe marturii legate de Poet. Nu repetati gestul Bucurestiului (casa relativ recent distrusa de pe strada Buzesti).

Novac Ionel, Bucuresti

”Am fost acolo. Am cunoscut-o pe Zoe Dumitrescu Busulenga acolo la Varatec. Ea mi-a povestit de aceasta casa, apoi am fost de am vazut-o cu ochii mei. Si daca Eminescu nu era in tinda, spiritul lui, da. Dar, ati putea spune, spiritul lui Eminescu e-n toate. O fi, dar era si-acolo!”

Ciprian Butnaru, Cluj

Ca arhitect sunt alaturi de initiatorii restaurarii acestui monument si sper sa avem castig de cauza in fata Ministerului Culturii si Cultelor. Ar fii pacat sa ratam si de aceasta data si sa ne scape printre degete inca un samn al prezentei printre noi a marelui poet. Cunosc locul, mergeam in studentie pe acolo si este deosebit ,cu un farmec aparte, care atunci nu intelegeam de unde vine, dar reintorcandu-ma dupa ani am realizat misterul locului.

Arh.Viorica Pintea, Bucuresti

”Tot ce este legat de Mihai Eminescu, trebuie conservat si transmis generatiilor urmatoare.
Nu va lasati ingenuncheati. Cu toate greutatile mergeti inainte! Creati un precedent care va fi cu siguranta urmat si de altii. Mult succes! P.S. Bunica mea avea langa icoana doua portrete: A.I. Cuza si Mihai Eminescu. Acestea imi sunt si primele imagini ramase din copilarie.”

Elena Stoican, Bucuresti

Ar trebui sa ne conservam valorile nationale. Alti nu au valori si le inventeaza, pe cand noi le avem si ne batem joc de ele.

Albu Mihaela, Bucuresti

”Sunt Englez dar eu cunosc lucrarile de Eminescu, echivalentul de Shakespeare pentru romani. Cat de mult este dat de investitii (si de profitul realizat din), turismul conectat la Shakespeare aici, in Anglia? Si ceea ce este dat / castigat de la Eminescu? ”

John Farrel, Manchester, Anglia

Vai de poporul care nu isi pretuieste valorile. Si am ajuns sa cersim autoritatilor demnitatea de a fi roman. Sa ne fie rusineincepand cu fruntasii care construiesc terenuri de fotbal in panta…

George Simonovici

Trebuie sa facem ceva pentru a determina autoritatile sa declare aceasta casa monument al patrimoniului cultural al Romaniei. Nu putem aloca bani doar pentru borduri si autostrazi.”

Mindrila Ion, Iasi

1 comentariu

Filed under Casa Eminescu Văratec, Eminescu, Mânăstirea Văratec, Refacerea Casei Eminescu de la Văratec, Văratec

Vox populi, vox Dei: „Schimbaţi stareţa de la Văratec!”

Schimbati stareta de la Varatec!

Apelul adresat de curând de mai multe fundaţii şi organizaţii de a salva casa lui Eminescu de la Văratec ar trebui puţin reformulat în ,,Schimbaţi stareţa de la Văratec,,. E scandalos ce spun. Mulţi mi-ar reproşa că stareţul e înainte de toate duhovnic, că e ales de obşte. Să fie! Insă istoria ne arată că marii duhovnici au fost şi buni administratori cu ceea ce le-a lăsat Dumnezeu, mult sau puţin. Marii stareţi au ridicat mănăstiri. O mănăstire întreagă nu poate ţine o casă pe care o au în proprietate? E ruşinos! Nu se poate să ai în ograda casei o moştenire şi să o laşi de râpă, dacă te numeşti omul lui Dumnezeu. Aşa că, fără comentarii!

(Emilia Corbu, Doctor in istorie, arheolog expert, cercetator stiintific)

Lasă un comentariu

Filed under Casa Eminescu Văratec, Mânăstirea Văratec, Salvaţi Casa Eminescu de la Văratec!

În căutarea lui Eminescu la Văratec

Această prezentare necesită JavaScript.

Mestecenii din „Pădurea de argint”, Filiorul, purtând pe coama-i groasă gorunii din „Codrii de Aramă”, vechi de peste 135 de ani, dealurile din jurul satului mânăstiresc, de unde se profilează: turnul clopotniţă, turlele celor trei biserici ale mânăstirii şi vechile case monahale, datând de la jumătatea secolului al XIX-lea, printre care şi căsuţa unde locuia Mihai Eminescu, când venea la Văratec, toate sunt la locul lor.

Coborând spre „Schimbarea la faţă”, după o plimbare pe drumeagul de sub poala pădurii, te-ai aştepta, şi pe bună dreptate, ca în poiana din spatele cimitirului monahiilor să îl găseşti pe poet în cerdac, aşteptându-l pe Creangă, ca odinioară

Eminescu este acolo şi, cu voia lui Dumnezeu, va rămâne în raiul de la Văratec pentru eternitate.

Lasă un comentariu

Filed under Casa Eminescu Văratec, Eminescu, Mânăstirea Văratec, Refacerea Casei Eminescu de la Văratec, Salvaţi Casa Eminescu de la Văratec!, Văratec