Dacă informaţiile privind identitatea monahiilor care l-au găzduit pe Mihai Eminescu, pe când venea la Văratec, ar putea fi catalogate de unii drept contradictorii sau chiar neîntemeiate, asupra casei monahale din spatele cimitirului nu mai planează nici umbră de îndoială că a fost locuită de poet. Cu toate acestea, sau poate tocmai din acest motiv, Mânăstirea Văratec, în loc să conserve şi să protejeze casa-monument în vederea restaurării, încurajează distrugerea acesteia prin devastare şi vandalism. Legea spune că se poate recurge la amenzi împotriva proprietarului dacă acesta nu are grijă de imobil.
O fotografie publicată în albumul ”Vreme trece, vreme vine…Mihai Eminescu“ (Editura Junimea, Iaşi, 1976), prima reconstituire iconografică de până acum a biografiei „luceafărului poeziei româneşti”, realizată de Constantin-Liviu Rusu şi A. Petrescu-Vicoveanu, înfăţişează, potrivit textului care o însoţeşte, ”Casa Stefanidei Lungulescu din Văratec, unde locuia poetul cînd venea aici“.
Casa unde locuia Mihai Eminescu când venea la Văratec - foto Constantin-Liviu Rusu şi A. Petrescu-Vicoveanu (anii '70)
Alături de alte două imagini document, reprezentând o uliţă din satul mânăstiresc şi pădurea de mesteceni de la Văratec, prezente pe aceeaşi pagină a albumului, fotografia casei Stefanidei Lungulescu reconstituie perioada din viaţa lui Mihai Eminescu petrecută la Văratec, de care se leagă un moment semnificativ al creaţiei acestuia.
”Stau în cerdacul tău… Noaptea-i senină.
Deasupra-mi crengi de arbori se întind,
Crengi mari în flori de umbră mă cuprind
Şi vîntul mişcă arborii-n grădină“.
M. EMINESCU
Fotografia, mărturie pentru posteritate a prezenţei lui Eminescu în acest teritoriu, permite nu doar identificarea casei în care a locuit Mihai Eminescu la Văratec, nimeni alta decât „Casa Eminescu”, ci, datorită textului care o însoţeşte, oferă şi informaţii preţioase asupra aparţinătorului casei monahale la acea dată.
Izvoarele textelor folosite, după cum precizează autorii, au fost: opera eminesciană (poezie, proză, publicistică, scrisori şi însemnări diverse), lucrările cu caracter memorialistic datorate autorilor contemporani cu poetul şi monografia lui G. Călinescu „Viaţa lui Mihai Eminescu”.
Neatinsă de trecerea timpului în urmă cu patru decenii, aşa cum se înfăţişează în fotografia-document, „Casa Eminescu” este astăzi gata-gata să se prăbuşească (vezi galeria foto).
"Casa Eminescu" de la Văratec - foto Cristina Casapu (2009)
În mod paradoxal, deşi figurează pe Lista monumentelor istorice, între casele monahale de secol al XIX-lea (cod NT-II-m-A-10732.05) din satul Văratec, comuna Agapia, iar distrugerea unui monument constituie infracţiune potrivit legii, casa în care locuia Eminescu, când venea la Văratec, o casă monahală ca şi celelalte, înainte de toate, este lăsată, în mod deliberat, pradă devastării şi vandalismului, de către actualul proprietar, Mânăstirea Văratec, cu binecuvântarea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi sub oblăduirea Direcţiei Pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Neamţ.
Mai mult decât atât, Mânăstirea Văratec împiedică măsurile de salvare a casei-monument, respingând vehement ofertele de sponsorizare a lucrărilor de restaurare a imobilului, venite din partea unor asociaţii nonprofit.
Cel mai probabil există un interes deosebit ca acest imobil să nu fie refăcut. Terenul generos, pe care se găseşte casa, numai bun pentru realizarea de noi proiecte imobiliare, aducătoare de profituri deloc neglijabile, să fie motivul?
Ce măsuri ia Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, prin Direcţia Pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Neamţ, împotriva Mânăstirii Văratec, proprietarul casei monahale-monument istoric, ca urmare a sesizării repetate a acţiunii de distrugere cu bunăştiinţă a acestui obiect de patrimoniu?
Casa Eminescu de la Văratec 