Arhive pe etichete: Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

Nu stricaţi, vă rog frumos, casa unde locuia Mihai Eminescu, când venea la Văratec!

Lăsat la intrarea în „Casa Eminescu” de la Văratec, de un vizitator  vizibil impresionat de soarta clădirii în care a poposit „omul deplin al culturii româneşti”, cum îl definea Constantin Noica pe Mihai Eminescu, mesajul „Nu stricaţi, vă rog frumos!” se constituie într-o adevărată lecţie de morală creştină la adresa proprietarului clădirii – Mânăstirea Văratec, care, cu bunăştiinţă, închide ochii la degradarea, devastarea şi vandalizarea continuă a acestui monument istoric.

Lipsită de orice fel de protecţie împotriva intemperiilor şi distrugerilor datorate factorului antropic, până la soluţionarea problemelor legate de restaurarea clădirii şi destinaţia viitoare a acesteia, „Casa Eminescu” se năruie puţin câte puţin, sub privirile îngrozite ale vizitatorilor, indignaţi de indiferenţa făţişă, manifestată de Stareţa Mânăstirii Văratec, Stavrofora Iosefina Giosanu, faţă de casa monahală-monument istoric şi, totodată, singura casă din România, în afara celei de la Ipoteşti, în care urmele şederii poetului naţional pot fi dovedite peste timp.

Această prezentare necesită JavaScript.

Casa în care a poposit „omul deplin al culturii româneşti”, Mihai Eminescu, lăsată pradă degradării, devastării şi vandalismului de stareţa Mânăstirii Văratec (aprilie 2012)

Amintindu-i Patriarhului BOR, Preafericitul Părinte Daniel, că pericolul dispariţiei casei, „în care au inflorit atâtea gânduri şi versuri nemuritoare ale poetului nostru naţional„, nu a fost înlăturat odată cu „Apelul naţional pentru salvarea casei Mihai Eminescu” din incinta Sfintei Mânăstiri Văratec, lansat de Preafericirea Sa, în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, ci, dimpotrivă, starea deplorabilă a casei s-a accentuat, ca urmare a devastărilor repetate şi vandalismului, încredinţez Preafericirii Sale mesajul vizitatorului anonim, lăsat la intrarea casei-monument: „Nu stricaţi, vă rog frumos!„, cu convingerea că un bun teolog şi un adevărat om de cultură nu greşeşte niciodată.


Scrie un comentariu

Din categoria Casa Eminescu Văratec, Eminescu, Mânăstirea Văratec, Refacerea Casei Eminescu de la Văratec, Salvaţi Casa Eminescu de la Văratec!, Uncategorized, Văratec

IPS Teofan, Kelemen Hunor și Iosefina Giosanu, obligați să dea un răspuns în problema refacerii „Casei Eminescu” de la Mânăstirea Văratec

După mai bine de cinci luni  de la lansarea petiției pentru refacerea „Casei Eminescu“ de la Mânăstirea Văratec, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Mânăstirea Văratec și Ministerul Culturii și Patrimoniului Național continuă să ignore sesizarea a peste 500 de români, îngrijorați de starea dramatică în care se găsește monumentul.

În temeiul Art. 8 din Ordonanța nr. 27/2002, adoptată de Guvernul Romaniei, referitor la reglementarea activității de soluționare a petițiilor, „autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă“.

Termenul a expirat demult, chiar și în condițiile prevăzute de Art. 9 din Ordonanța nr. 27/2002. „În situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o cercetare mai amănunțită, conducătorul autorității sau instituției publice poate prelungi termenul prevăzut la art. 8 cu cel mult 15 zile“.

Întrucât conducătorii autorităților și instituțiilor publice „sunt direct răspunzători de buna organizare și desfășurare a activității de primire, evidențiere și rezolvare a petițiilor ce le sunt adresate, precum și de legalitatea soluțiilor și comunicarea acestora în termenul legal“ (Art. 4 din Ordonanța nr. 27/2002), iar nerespectarea termenelor de soluționare a petițiilor, prevăzute în prezenta ordonanță constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sau, dupa caz, potrivit legislației muncii, solicităm Ministrului Culturii și Patrimoniului Național, dl. Kelemen Hunor, Mitropolitului Moldovei și Bucovinei, IPS Teofan, precum și stareței Mânăstirii Văratec, Iosefina Giosanu, să ia măsurile ce se impun prin lege.

În caz contrar, ne revine dreptul de a adresa o petiție Parlamentului European, semnalând acestuia  încălcarea drepturilor noastre cetăţenești europene de către autorităţile vizate din România.

În sensul Ordonanței nr. 27/2002, „prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin postă electronică, pe care un cetățean sau o organizație legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale de interes județean sau local, precum și regiilor autonome, denumite în continuare autorități și instituții publice“.

Vezi aici semnatarii petiției pentru refacerea „Casei Eminescu“ de la Mânăstirea Văratec.

Scrie un comentariu

Din categoria Casa Eminescu Văratec, Mânăstirea Văratec

Cu Florentina Tonita despre IPS Teofan și casa lui Eminescu de la Văratec

Am vorbit astazi cu IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, despre casa lui Eminescu de la Varatec. Stia despre ce este vorba si senzatia mea este ca verdictul Sfintiei Sale este dat de multa vreme si, gandindu-ma adanc la acest lucru, tind sa ii dau si dreptate.

IPS Teofan mi-a spus ca nu exista niciun act care sa ateste CU CERTITUDINE ca acolo, in spatele cimitirului de la Varatec, este casa in care poposea Eminescu. Nu a spus insa niciun moment faptul ca este EXCLUS ca acela sa fi fost locul in care tragea poetul atunci cand venea in satul manastiresc, indeosebi pentru a se intalni cu Veronica. Inaltpreasfintitul spune ca maicile batrane, in trecut, au vorbit despre povestea de dragoste dintre cei doi, insa nu trebuie trecut cu vederea faptul ca, fiind vorba despre o manastire de maici, o iubire nelegitima nu avea cum sa se bucure de intelegerea comunitatii. „Maicile trebuie lasate sa isi faca treaba lor, sa se roage. Nu vor ca acolo sa se faca un muzeu, mai ales ca nu exista certitudinea faptului ca acolo a stat Eminescu. De fapt, pentru iubitorii poetului, Eminescu este peste tot, avem poezia lui. Maicile trebuie lasate acolo, sa isi vada de ale lor”, mi-a spus IPS Teofan. Are dreptate Mitropolitul, au dreptate si maicile, au dreptate si iubitorii de Eminescu. Am indraznit insa a-i spune Inaltpreasfintitului ca problema trebuie lamurita si incheiata cumva, pentru ca ea starneste patimi, acuzatii si, atata timp cat nu se va discuta public, deschis si lamuritor despre acest subiect, multe dispute se vor amplifica. „Stiu, se spune ca noi nu vrem sa facem nimic”, a spus IPS Teofan. „Poate ca ar trebui vorbit mai clar. Poate ca cei care se implica in aceasta disputa nu vor sa faca un muzeu acolo, ci doar atrag atentia asupra starii de degradare in care se afla casa. Daca s-ar conserva casa, pana cand se vor lua alte masuri, probabil ca ar fi un semnal bun”, i-am spus Mitropolitului. Vorba ultima a Inaltpreasfintitului a fost: „Sa lasam maicile in liniste”.

IPS Teofan, spuneam, are dreptate. Maicile au nevoie de liniste. Dar casa – pentru ca, repet, Sfintia Sa nu a spus niciun moment ca este exclus ca aceea sa fie casa la care tragea Eminescu – trebuie renovata. NU DARAMATA, s-a facut greseala asta la Ipotesti si in consecinta astazi avem o copie a vechii case, asa cum copii sunt mai toate obiectele ce se mai pastreaza pe acolo. E important ca acea casa de la Varatec sa ramana in picioare, chiar si ca simplu monument istoric, ca „chilie”, asa cum s-ar parea ca figureaza in Lista Monumentelor Istorice.

De partea cealalta, ingrijoratoare este declaratia directorului Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național a județului Neamț, Adrian Alui Gheorghe, aparuta in presa nemteana.

„Sunt tot felul de poveşti referitoare la prezenţa în acel loc a lui Eminescu. Printre declaraţii ar fi cea a lui Augustin Z.N.Pop şi a Zoei Dumitrescu-Buşulenga. Nu există documente care să ateste prezenţa poetului acolo, ci doar legende. În schimb, am descoperit locul în care cu certitudine a fost casa Veronicăi Micle. Această casă a fost demolată în anul 1974; avem poze ale acelei locuinţe, precum şi o schiţă. Am avut o serie de discuţii cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Neamţ ai Consiliului Local Agapia şi ai mănăstirii în vederea refacerii Casei Veronica Micle. Locul identificat de noi este în preajma mormântului Veronicăi şi consider că ar fi un perimetru evocator format de Pădurea de argint, Casa Muzeu «Veronica Micle» şi mormântul acesteia”, a declarat Adrian Alui Gheorghe, directorul Direcţiei pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional al judeţului Neamţ.

Sa nu uitam ca mare parte din biografia lui Mihai Eminescu s-a realizat TOCMAI pe baza marturiilor ramase de la Augustin Z.N.Pop. Marturii care, iata, au fost valabile in alte situatii, nu si in cazul de la Varatec. Apoi, profesionalismul Doamnei Busulenga – un eminoscolog de calibru – trebuie tratat ca atare. Se stie ca si-a dedicat viata lui Eminescu si ca a tratat cu maxima seriozitate tot ce a avut legatura cu viata si opera poetului. Deci lejeritatea cu care sunt luate in discutie aceste doua marturii nu sunt un semn bun, decat daca se doreste evitarea cu gratie a adevaratei probleme. Apoi, a oferi pe mai departe o atentie „cavalereasca” Veronicai Micle pare o actiune fortata, o deturnare a atentiei si o sfidare a celor care au dreptul sa primeasca un raspuns clar. Se stie ca Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu Busulenga) a suferit tocmai din cauza ca Veronica Micle (care a sfarsit, se pare, punandu-si capat zilelor, un gest de neiertat in ortodoxie) se bucura de o atentie exagerata, chiar si mormantul fiindu-i asezat in chiar curtea uneia dintre biserici.

Iata o marturie ramasa de la Maica Benedicta, care nu mai are nevoie de nicio lamurire suplimentara:

„Când am venit prima oară (n. la Văratec), trăia încă măicuţa care a fost stareţă înaintea maicii Nazaria, maica Pelaghia, care a trăit 102 ani. Eu am cunoscut-o când avea o sută de ani. Deci, asta era acum 25 de ani, ea trăise cel puţin 30 de ani în secolul trecut, ălălalt. Şi-i aducea aminte pe Creangă şi pe Eminescu, care veneau aici. Ea ne-a povestit cu gura ei, îşi amintea de hainele de şiac ale lui Creangă, tot acelea de care vorbea şi Iacob Negruzzi, în amintirile lui, dacă vă amintiţi. Şi venea cu Eminescu, care, zicea ea, avea de obicei o haină albastră. Asta n-am ştiut niciodată. Măicuţa zicea că era ucenică, tinerică de tot, fetiţă de 14-15 ani, şi ea îşi aducea aminte. Pentru că sus, spre „Schimbare”, dacă vă duceţi într-acolo, spre bisericuţa aia de sus, unde-i şi cimitirul, e o căsuţă. Acolo era casa unde trăgea Eminescu. Pe de altă parte, fireşte, era şi Veronica pe aici, pe undeva. Deci, Creangă şi Eminescu, prezenţe… Cred că mai cu seamă atunci când Eminescu era la Neamţ – că el a fost o vreme bolnav, acolo, la bolniţă la Neamţ. A fost la mănăstirea Neamţ, după ’83, bineînţeles. Şi Creangă era cel care îl vizita, îl aducea. Aceea era!”.

(Cristian Curte – „Maica Benedicta Dumitrescu Bușulenga despre „aroma” Văratecului”. În „Lumea Monahilor”, anul II, nr. 11 (17), noiembrie 2008)

Sustin in continuare Campania Casa de la Varatec, insa cred cu tarie ca este nevoie sa se vorbeasca deschis despre acest lucru, adica Mitropolia, Manastirea Varatec, sa isi expuna clar punctul de vedere. Al meu, dupa discutia cu IPS Teofan, este ca maicile trebuie cu adevarat sa ramana in linistea manastirii, ca nu este nevoie de un muzeu la Varatec. Este insa necesara restaurarea si conservarea acelei case. Chiar si numai ca „chilie”…

Florentina Tonita, 21 mai 2011


Un comentariu

Din categoria Casa Eminescu Văratec, Eminescu, Mânăstirea Văratec

Cerere de împrumut adresată Casei de Ajutor Reciproc a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei pentru refacerea Casei Eminescu de la Mânăstirea Văratec

Către

CASA DE AJUTOR RECIPROC A CLERICILOR ȘI MIRENILOR
MITROPOLIA MOLDOVEI ȘI BUCOVINEI

CERERE DE ÎMPRUMUT

Nr. 15* din 5 martie 2011

 

Subsemnatul EMINESCU MIHAI, creștin ortodox, cu reședința la Mânăstirea Văratec, casa cu numărul 254, satul Văratec, comuna Agapia, județul Neamț, născut în localitatea Ipotești, județul Botoșani, la data de 15 ianuarie 1850, fiul lui Gheoghe Eminovici și al Ralucăi Eminovici, având o pensie stabilită la 120 lei și un fond social de 1700 lei,

solicit împrumut suma de 5000 lei, pe care mă oblig să o restitui în 24 de rate lunare, sumă necesară pentru refacerea locuinței, aflată într-o avansată stare de deteriorare.

 

 

 

Giranți:

1. Maiorescu Titu
2. Slavici Ioan

 

*Până la data redactării cererii erau înscrise 14 persoane, mireni si feţe bisericeşti, în frunte cu Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

Scrie un comentariu

Din categoria Casa Eminescu Văratec