Arhive pe etichete: mormântul Veronicăi Micle

Cum a ajuns Eminescu file de poveste, iar Veronica Micle în muzeu la Văratec

La nici două luni după ce afirma că a fost la fața locului și a analizat starea casei în care Eminescu poposea la Văratec, promițând expertizarea construcției în vederea recuperării monumentului, directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național a județului Neamț, dl. Adrian Alui Gheorghe, revine cu declarații de-a dreptul stupefiante.

„Sunt tot felul de poveşti referitoare la prezenţa în acel loc a lui Eminescu. Printre declaraţii ar fi cea a lui Agustin Z.N.Pop şi a Zoei Dumitrescu-Buşulenga. Nu există documente care să ateste prezenţa poetului acolo, ci doar legende. În schimb, am descoperit locul în care cu certitudine a fost casa Veronicăi Micle. Această casă a fost demolată în anul 1974; avem poze ale acelei locuinţe, precum şi o schiţă. Am avut o serie de discuţii cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Neamţ ai Consiliului Local Agapia şi ai mănăstirii în vederea refacerii Casei Veronica Micle. Locul identificat de noi este în preajma mormântului Veronicăi şi consider că ar fi un perimetru evocator format de «Pădurea de argint», Casa Muzeu «Veronica Micle» şi mormântul acesteia”, a declarat Adrian Alui Gheorghe, directorul Direcţiei pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional al judeţului Neamţ.” Sursa: Realitateapress

Așa-zisele povești sau legende despre închirierea de către Mihai Eminescu a casei din spatele cimitirului monahiilor de la maica Asinefta Ermoghin, în anul 1874, se pare că nu l-au împiedicat pe actualul Patriarh, PF Daniel, să lanseze un apel național pentru restaurarea Casei Mihai Eminescu de la Mânăstirea Văratec în 2002, pe când era Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, după cum nu au oprit-o nici pe stareța Iosefina Giosanu să accepte renovarea casei, atâta timp cât la cancelaria mânăstirii urmau să sosească fonduri destinate acestei acțiuni.

Nefiresc este însă interesul subit al reprezentanților Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național a județului Neamț și Consiliului Judeţean Neamţ pentru reconstruirea unei case demolate  cu bună știință, în urmă cu aproape patru decenii, în care se știa că ar fi locuit Veronica Micle,  raportat la dezinteresul  fățiș pentru refacerea clădirii originale în care poposea Eminescu  la Văratec.

Ceea ce omite să ia în calcul dl. Adrian Alui Gheorghe, directorul Direcţiei pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional al judeţului Neamţ, în proiectarea „acelui perimetru evocator format de «Pădurea de argint», Casa Muzeu «Veronica Micle» şi mormântul acesteia”, pe care domnia sa dorește să-l recompună la Văratec, este însăși veriga de legătură dintre cele trei elemente, și anume Eminescu.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Casa Eminescu Văratec, Eminescu, Mânăstirea Văratec, Văratec

Cum ajung la „Casa Eminescu” de la Mânăstirea Văratec și la mormântul Veronicăi Micle

Scrie un comentariu

Din categoria Casa Eminescu Văratec, Eminescu, Mânăstirea Văratec, Văratec

„Eminescu la Mânăstirea Văratec”, un eveniment dedicat memoriei locului în care poetul național a poposit la Văratec (30 aprilie – 27 august 2011)


Ora: 30 aprilie – 27 august · 8:00 – 20:00


Locaţie: Mânăstirea Văratec, „Casa Eminescu“ (zona bisericii „Schimbarea la față“, în poiana din spatele cimitirului monahiilor)


Creat de: Mili Casapu


Mai multe informații: Începând de sâmbată 30 aprilie și până sâmbătă 27 august, sunteți așteptați zilnic, între orele 8:00-20:00, la Mânăstirea Văratec, pentru a lua parte la  evenimentul dedicat cinstirii memoriei poetului Mihai Eminescu, care, timp de 15 ani, până la săvârșirea sa din lumea pământească, a găsit aici liniștea benefică scrisului și refacerii echilibrului sufletesc.

Printre acțiunile preconizate a se desfășura pe parcursul celor 4 luni se numără: vizitarea „Casei Eminescu“ (doar în exterior) – aflată într-o avansată stare de degradare, înainte să fie reconstruită din temelii; păstrarea memoriei clădirii-monument în care a poposit și creat poetul național (fotografiere, filmare, desene, pictură), evocarea unor momente din viața sau creația poetului petrecute aici, sesiuni de lectură din și despre Eminescu.

Se anunță o primăvară frumoasă și o vară așișderea. Vine 1 Mai, vacanța de vară, concediile și, nu în ultimul rând, weekendurile. Satul mânăstiresc Văratec are un farmec cu totul aparte, pe care nu-l poți uita ușor. Tot aici se află și mormântul Veronicăi Micle, „punctul cel mai căutat de curiozitatea și admirația miilor de călători ce se perindă zilnic prin vatra mânăstirii“. În plus, la nici 6 km se află Mânăstirea Agapia, iar atracțiile zonei nu se opresc aici.

Așadar, luați-vă copiii, pentru că ei trebuie să ducă mai departe moștenirea culturală a neamului, luați-vă părinții, pentru că ei știu ce să le povestească nepoților, și veniți la Văratec!

CÂND: din 30 APRILIE până pe 27 AUGUST, zilnic, între orele 8:00-20:00;

UNDE: Mânăstirea Văratec, „Casa Eminescu“ (zona bisericii „Schimbarea la față“, în poiana din spatele cimitirului monahiilor);

CE: vizitează „Casa Eminescu“ înainte să fie reconstruită din temelii, fotografiaz-o, filmeaz-o, deseneaz-o, picteaz-o și arat-o prietenilor și cunoscuților spre aducere aminte, află ce personalități îl vizitau pe poet aici și povestește-le celor care te însoțesc cine a fost Eminescu;

CUM: cu sprijinul fiecăruia dintre voi;

DE CE: pentru că memoria șederii lui Eminescu la Văratec peste timp trebuie păstrată cu sfințenie. „Casa Eminescu“ de la Văratec este moștenirea copiilor noștri.

CUM AJUNG LA CASA EMINESCU:

Scrie un comentariu

Din categoria Casa Eminescu Văratec, Mânăstirea Văratec, Uncategorized, Văratec

Bartolomeu Valeriu Anania despre Mihai Eminescu la Mânăstirea Văratec, mormântul Veronicăi Micle și nevoia de monumente

„Urmele diafane ale pașilor lui Eminescu se simt și la Văratec, fie din vremea „domnului student ce se plimba“ prin poieni și se încerca, uneori, la haltere cu colegii, așa cum a rămas în amintirea maicilor bătrâne, fie din vremea, evocată cu discreție monahală, a presupuselor sale întâlniri cu îngerul blond, în căsuța din vecinătate, pe locul căruia se află acum Ocolul Silvic.

[…] Dacă maica Epraxia Diaconescu, care în 1967 se stingea la vârsta de 107 ani, își amintea bine de Eminescu, prezența Veronicăi Micle e concretă prin monumentul funerar de lângă biserica Sfântului Ioan, în aria fostului cimitir al mânăstirii.

Biserica "Adormirea Maicii Domnului", Mânăstirea. Văratec

Nu încape nici o îndoială că, în afară de biserica cea mare, cercetată de pelerini pentru nevoile lor sufletești, și alături de frumosul muzeu, bogat în obiecte de artă religioasă, crucea de calcar, străjuită de un înger înlăcrimat, e punctul cel mai căutat de curiozitatea și admirația miilor de călători ce se perindă zilnic prin vatra mânăstirii. […]

Avem motive să credem că viețuitoarele Văratecului – sau cel puțin imensa lor majoritate – ignorau drama sentimentală a Veronicăi Micle în legătură cu Eminescu.

Bătrânele și-i aminteau separat; pe ea, singură sau cu una din fiicele ei, în casa maicii Fevronia, care era cântăreață a mânăstirii și care va fi învățat-o pe prietena ei o seamă de pricesne, ceea ce explică faptul că frumoasa voce a poetei putea fi auzită și admirată; de el, mult mai îndepărtat, singur sau împreună cu câțiva colegi, în gazdă la maica Asinefta Ermoghin și mâncând la călugărița Stefanida Lungulescu, la capătul celălalt al mânăstirii, în aria bisericii „Schimbarea la față“.

Biserica Schimbarea la față

Biografii sunt de acord că șederile Veronicăi la Văratec erau caste și există destule mărturii că poeta era stimată și iubită într-o societate monahală în care ea se retrăgea tocmai pentru a scăpa de bârfa lumii.

Se pare însă că viețuitoarele de aici nu și-au ascuns consternarea față de chipul în care frumoasa blondă înțelesese să părăsească lumea aceasta, ca și față de versurile de pe placa de marmoră, care nu au nimic cu credința, convingerile și practica monahală. Așa se face că vreme de câteva decenii, ele au privit cu destulă rezervare monumentul ridicat, se pare, de cele două fiice ale defunctei, completat de abia după 1909, an în care Emil Gârleanu îl găsea fără „nici un nume“, (fără) „nici o altă însemnare“. Potrivit lui Augustin Z. N. Pop, „în 1939 se făcea chetă pentru vopsirea gardului și repararea crucii“.

Mormântul Veronicăi Micle, Mânăstirea Văratec

Anii s-au scurs, în mânăstire s-au ridicat generații noi, cultura monahiilor a căpătat și alte orizonturi. Dramatica iubire dintre Veronica Micle și Mihai Eminescu nu mai era o taină pentru nimeni, și dacă nu constituia o îndreptățire, ea oferea cel puțin o explicație asupra gestului disperat al nefericitei solitare.

Potrivit moralei creștine, dragostea dintre un bărbat și o femeie e perfect legitimă atunci când ea se proiectează spre o posibilă căsătorie; or, intenția celor doi de a-și realiza un cămin e mai presus de orice îndoială.

Și dacă oamenii și împrejurările nu le-au îngăduit împlinirea acestui vis, posteritatea i-a unit atât de strâns încât numele unuia nu mai poate fi despărțit de al celuilalt, întru logodna cea pururea fiitoare.

Atât pelerinii cât și maicile știu acum că piatra de lângă biserica Sfântului Ioan, împrejmuită de florile fragede ale admirației și recunoștinței, e mai mult decât un monument: e un simbol“.

(Fragmente din Văratecul și literatura, Arhim. Bartolomeu Valeriu Anania, în „Mânăstirea Văratec“, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, 1986)

Din admirația noastră pentru marii eroi și artiști se naște nevoia muzeului, a casei memoriale, a colecției de manuscrise, a pietrei de mormânt, a obiectului care păstrează ceva din sufletul trecutului. Mormântul lui Eminescu e un altar național, teiul de pe Copou e un arbore sacru, a cărui umbră adăpostește eternitatea neamului“, spune Bartolomeu Anania.

Casa lui Eminescu de la Văratec ce e?

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized