Arhive pe etichete: refacerea Casei Eminescu Văratec

Dor de Eminescu: De doua ori pe an, in rest uitare !

Ne aducem aminte de Eminescu de doua ori pe an. In acele zile televiziunile prezinta stiri de 3 minute cu “nepieritorul”, “ultimul romantic” si asa mai departe. 

Sforăituri copiate de ineptele cu fusta scurtă de se numesc reporteriţe. Şi care nu şi-ar aduce aminte de un vers din Eminescu sau macar unde s-a născut….

Prea puternicii zilei (politicienii) precum si preaputernicii vesnici (preoţii) apar la TV si cu voci sugrumate de emoţie dau glas iubirii de Eminescu. Astăzi numai. Slavă Domnului …

Totul comprimat în 5 minute. Pe banda de jos a ecranului, între 2 Breaking News (aşa dă bine în zilele noastre) stă scris: Mihai Eminescu Nepieritorul.

Realizatorul emisiunii întreabă pe cei care mai devreme s-au certat în jurul spinoasei probleme a […..] ce părere au ŞI despre Eminescu. Invitaţii încep să-şi spună părerea. ştiu şi despre Eminescu… că doar este din colegiul lor!

O doamnă care până acum câţiva ani vindea parfumurile unei firme din Vest, chiar ştia şi unde s-a născut !

Din nefericire, realizatorul emisiunii, frumoasa doamnă [….] i-a întrerupt de 2 ori pentru că de la Sediul Partidului [….] era o conferinţă de presă.

În final, s-au plictisit toţi de subiect şi au fost fericiţi că a trebuit “să intre” publicitatea !

Ce am scris mai sus nu s-a întâmplat. Încă.

 Nu le pasa nici o secunda. Daca maine pamantul unde este ingropat Eminescu ar valora 50 milioane de dolari l-ar dezgropa pentru a-l revinde. Asa cum dau foc Morii lui Assan pentru a pune mâna pe teren…

Biserica ?

Construim Catedrala Neamului si cheltuim 1 milion de dolari pentru constructia ei (fie si 400 milioane, nu contează) nu putem cheltui nici macar 20.000 USD pentru a reface Casa de la Varatec a lui Eminescu.

Nu stiati ca exista una ?

Se afla la 5 minute de manastirea Varatec. Paradoxal, daca vreti sa ajungeti acolo e bine sa va informati din timp.  Acum doi ani am intrebat multe maicute cu privire la casuţă, … toate  ridicau din umeri si-mi aruncau scurt: “Nu stim”… cu toate că locul cautat era la 2 minute distanta.

Ulterior, tot o maicuta ne-a fost ghid şi timp de 2 ore am vorbit despre Eminescu, Creanga si Veronica Micle. Despre casa ne-a spus ca nu se doreste tulburarea posesiei … se doreste discretie si pace… chiar daca asta inseamna sfarsitul acelei case….

In timp ce vorbea, ma pierdeam in ganduri si cutreieram Padurea de Argint, aflata si ea in apropiere …

Ce putem adauga: Mare pacat. Mare pacat ca strangem averi pamantesti si nu avem grija de cele spirituale. Cele adevarate.

Daca as fi fost profesor de română, aş fi început cursul despre Eminescu cu o vizită la mormântul său: pentru a învăţa că în primul rând a fost un Om.

Sursa

Un comentariu

Din categoria Casa Eminescu Văratec, Eminescu, Mânăstirea Văratec, Refacerea Casei Eminescu de la Văratec

Scrisoarea adresată Prim-Ministrului României, Mihai Răzvan Ungureanu, pentru reabilitarea urgentă a „Casei Eminescu” de la Văratec

Stimate domnule Prim-Ministru,

În incinta mânăstirii Văratec se găsește o casă din lemn, relativ veche (100-200 ani), susceptibilă de a fi clasată ca monument istoric, prin valoarea memorială pe care o reprezintă, întrucât în ea poetul și jurnalistul Mihai Eminescu s-a refugiat adesea, în ultimii 15 ani de viață, pentru a sta cât mai mult în preajma acestui lăcaș, unde găsise o atmosferă benefică pentru creație și pentru un plus de echilibru sufletesc.

Această casă, pe care Eminescu a închiriat-o, după cum arată documentele, de la maica Asinefta Ermoghin, proprietara de atunci a imobilului, în 1874, este singura clădire păstrată în forma originală din România (casa de la Ipotești a fost reclădită din temelii după planurile existente), în care urmele șederii poetului pot fi dovedite peste timp și care poate căpăta numele de casă memorială.

În mod paradoxal, „Casa Eminescu“ de la Văratec, în care au înflorit atâtea gânduri și versuri nemuritoare ale poetului nostru național (printre care „Călin„), nu figurează pe lista monumentelor istorice (2010) din județul Neamț, nu se numără printre muzeele/casele memoriale din județul Neamț aparținând cultelor (așa cum este Casa Memorială „Alexandru Vlahuță”, care funcționează, de asemenea, într-o construcție ridicată ca locuință pentru călugărițe, aflată pe teritoriul mânăstirii Agapia), ci se află într-o deplorabilă stare de degradare, care avansează pe zi ce trece.

O primă încercare de restaurare a construcției (nu și de includere a acesteia pe lista monumentelor istorice), inițiată în urmă cu un deceniu, cu binecuvântarea Mitropolitului Moldovei și Bucovinei Î.P.S. Daniel Ciobotea, actualul Patriarh al BOR, de o fundație, sprijinită de o pleiadă de nume de referință pentru cultura și spiritualitatea românescă (Teofil Paraian, Arhim. Mina Dobzeu, Arhim. Ioan Iovan, Arhim. Arsenie Papacioc, Arhim. Justin Pârvu, Pr. Constantin Galeriu, I. P. S. Nicolae Corneanu, I. P. S. Antonie Plamadeala, Acad. Zoe Dumitrescu – Busulenga, Acad. Constantin Ciopraga, Nina Cassian, Ana Blandiana, Barbu Brezianu), multe dispărute între timp, precum și de importante instituții mass-media, nu s-a soldat cu rezultatele scontate, pare-se datorită neacumulării fondurilor necesare derulării acestui proiect.

Clasarea „Casei Eminescu“ de la Văratec în grupa monumentelor istorice, refacerea acesteia și includerea monumentului în circuitul muzeal național constituie nu doar o datorie istorică pentru păstrarea identității culturale a neamului ci și un argument forte pentru promovarea culturii românești în lume, iar pentru acest motiv, demararea de urgență a procedurilor necesare realizării dezideratelor enunțate trebuie să reprezinte o prioritate pentru instituțiile statului.

În virtutea faptului că toţi membrii societăţii – cu atât mai mult urmașii noștri, în mod individual sau colectiv, au dreptul să beneficieze de patrimoniul cultural şi natural al României, vă solicit sprijinul pentru reabilitarea de urgență a acestui edificiu și clasarea sa ca monument istoric. Timpul este necruțător, iar fără o susținere puternică din partea dumneavostră, există toate șansele ca imobilul să se dărâme înainte ca reprezentanții instituțiilor abilitate subordonate Ministerului Culturii și Patrimoniului Național să răspundă favorabil acestei solicitări.

 „Oricare ar fi drepturile de proprietate (n.a. mânăstirea Văratec), distrugerea unui edificiu istoric şi monumental nu trebuie să fie permisă []. Există două aspecte privind un edificiu: dreptul de a fi folosit şi frumuseţea sa (n.a. valoarea sa memorială). Dreptul de folosinţă aparţine proprietarului, dar frumuseţea sa (n.a. valoarea sa memorială) aparţine tuturor. A-l distruge înseamnă, deci, a-şi depăşi drepturile“. (Victor Hugo)

ACŢIUNI ÎNTREPRINSE ÎN PERIOADA 2010-2011, SUB DEVIZA ”SALVAŢI CASA EMINESCU DE LA VĂRATEC!“ 

  • o ofertă de sponsorizare a proiectului de refacere a ”Casei Eminescu” prin intermediul unei fundaţii din Suceava, fără nici o contribuţie din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, de la Mânăstirea Văratec sau de la autorităţile locale; demersurile pentru aprobarea restaurării s-au lovit, la început, de o tăcere încrâncenată din partea stareţei mânăstirii Văratec, apoi de încuviinţări de moment, amânări iar, în cele din urmă, de pretenţii, menite să descurajeze orice încercare de continuare a acţiunii iniţiate;
  • scrisori adresate: Prea Fericirii Sale, Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane și președintele Sfantului Sinod al BOR, Inalt Prea Sfintiei Sale Teofan, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei si Inalt Prea Sfintiei Sale Pimen, Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor, Stareţei Mânăstirii Văratec, stavrofora Iosefina Giosanu, Presedintelui Academiei Romane, Excelenta sa Ionel Haiduc, Ministrului Culturii, Kelemen Hunor, prin care se solicită reluarea acțiunii de refacere a „Casei Eminescu“, eșuată în 2002, şi clasarea acestuia ca monument istoric, în vederea includerii în circuitul muzeal naţional; singurul răspuns, şi acesta neoficial, ne-a parvenit din partea Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei prin intermediul unei susţinătoare a campaniei de salvare a Casei Eminescu: „Maicile trebuie lasate sa isi faca treaba lor, sa se roage. Nu vor ca acolo sa se faca un muzeu, mai ales ca nu exista certitudinea faptului ca acolo a stat Eminescu. De fapt, pentru iubitorii poetului, Eminescu este peste tot, avem poezia lui. Maicile trebuie lasate acolo, sa isi vada de ale lor”;
  • încercări repetate de a lua legătura cu reprezentanții bisericii (stareța mânăstirii Văratec, stavr. Iosefina Giosanu, IPS Teofan, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei), din păcate nereușite;
  • scrisori adresate: Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Judeţului Neamţ, Consiliului Judeţean Neamţ, Primăriei Agapia, în vederea declanșării de urgență a procedurii de clasare a imobilului în cauză în grupa monumentelor istorice, înaintării cererii către Direcția Monumentelor istorice din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor pentru declanșarea procedurii de clasare de urgență, clădirea aflându-se în pericol iminent de distrugere sau de alterare fizică, precum şi comunicarea neîntârziată a declanșării procedurii de clasare proprietarului – Mânăstirea Văratec; singurul răspuns, primit personal, pe e-mail, de la Directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Judeţului Neamţ, contrazice, în mod surprinzător, declaraţiile acestuia făcute în scurtă vreme presei locale, şi anume: “Sunt tot felul de poveşti referitoare la prezenţa în acel loc a lui Eminescu. Printre declaraţii ar fi cea a lui Augustin Z.N.Pop şi a Zoei Dumitrescu-Buşulenga. Nu există documente care să ateste prezenţa poetului acolo, ci doar legende.
  • inițierea unei petiții publice, actualmente în curs, adresate reprezentanților Mânăstirii Văratec, Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și Ministerului Culturii prin care se urmărește sensibilizarea acestora pentru acordarea acceptului de refacere a clădirii-monument. Şi acest demers a rămas fără răspuns.
  • înființarea unui blog de campanie, prin intermediul căruia să se asigure simpatizanților accesul la informațiile de ultimă oră privind desfășurarea acțiunii de refacere a  „Casei Eminescu“;
  • înființarea unui grup de discuții cu acest subiect pe Facebook;
  • mediatizarea campaniei pe posturile de radio şi televiziune, realizată până în prezent doar la B1 TV în emisiunea ”La taifas cu Ion Cristoiu“, demers care s-a bucurat de o largă audienţă.

Casa a fost locuită pentru ultima dată în 20029, timp de trei luni, de o maică tânără, iar după anul 2006 degradarea acesteia s-a accentuat întratât, încât, fără o intervenţie imediată, în sensul conservării/restaurării, cu greu va mai putea rezista intemperiilor vremii.

Dovezi privind prezenţa lui Mihai Eminescu în casa monahală din spatele bisericii ”Schimbarea la Faţă” de la Văratec, începând cu anul 1874:

  • Un act1, care spune clar că această casă a fost închiriată, începând cu anul 1874, de ”subsemnatul Mihai Eminescu“ de la proprietara sa, monahia Asinefta Ermoghin;
  • Mărturia maicii E(v)praxia Diaconescu2 (1860-1967), confirmată de mărturia maicii Tatiana Tincu3 (1923-?), care le-a cunoscut şi pe maica Fevronia Frosînei (d. 1950), gazda Veronicăi Micle la Văratec, şi pe maica Stefanida Lungulescu, la care lua masa Eminescu;
  • Mărturia schimonahiei Pelaghia Amilcar4 (1885-1980), stareţa Mânăstirii Văratec în perioadele 1942-1946 şi 1954-1973.  

Notă

Despre actul de închiriere a casei de către Eminescu, menţionat de Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga în 2002, de care vorbeşte şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Daniel, actualmente Patriarhul BOR, în apelul lansat la nivel naţional în vederea strângerii de fonduri pentru refacerea casei, stavr. Iosefina Giosanu, stareţă a Mânăstirii Văratec din 2002 şi până în prezent, precum şi actualul Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, IPS Teofan, afirmă că nu există.

Dovezi privind acceptul Stareţei Mânăstirii Văratec şi al Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, IPS Daniel, în prezent Patriarhul BOR,  de refacere a Casei ”Mihai Eminescu” în 2002:

  •  Apelul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei pentru salvarea Casei Eminescu de la Văratec5
  • Apelul redacţiei revistei ”Formula AS“ pentru restaurarea Casei Eminescu de la Văratec6
  • Mărturia maicii Eufrosina Jescu7 (n. 1952), cea care a locuit timp de 30 de ani alături de Academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga (maica Benedicta);
  • Mărturia Academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga8.

Referiri

1”Apel naţional pentru salvarea Casei Mihai Eminescu“ de la Mânăstirea Văratec, la http://stiri.kappa.ro/actualitate/24-07-2002/apel-national-pentru-salvarea-casei-mihai-eminescu-de-la-manastirea-varatec-49403.html; ”Eminescu la Mânăstirea Văratec“, în Formula AS“ nr. 571, 2003, Societate/Poveşti de dragoste/;

2Văratecul și literatura“, de Arhim. Bartolomeu Valeriu Anania, în „Mânăstirea Văratec“, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, 1986;

3”Eminescu la Mânăstirea Văratec“, de Bogdan Lupescu, în Formula AS“ nr. 571, 2003, Societate/Poveşti de dragoste/;

4Gânduri despre tineri – Reflecţii despre tradiţie şi model“, în ”Zoe Dumitrescu-Bușulenga, opera încoronată (florilegiu de Artur Silvestri)“, București, Editura Carpathia Press, 2005;”Eminescu la Mânăstirea Văratec“, de Bogdan Lupescu, în Formula AS“ nr. 571, 2003, Societate/Poveşti de dragoste/; „Maica Benedicta Dumitrescu Bușulenga despre „aroma” Văratecului”, de Cristian Curte, în „Lumea Monahilor”, anul II, nr. 11 (17), noiembrie 2008;

5”Apel naţional pentru salvarea Casei Mihai Eminescu“ de la Mânăstirea Văratec, la http://stiri.kappa.ro/actualitate/24-07-2002/apel-national-pentru-salvarea-casei-mihai-eminescu-de-la-manastirea-varatec-49403.html;

6”Eminescu la Mânăstirea Văratec“, de Bogdan Lupescu, în Formula AS“ nr. 571, 2003, Societate/Poveşti de dragoste/;

7Mărturiile Maicii Eufrosina Jescu despre Doamna Academician Zoe Dumitrescu – Bușulenga – Monahia Benedicta”, Editura Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Suceava, 2009;

8Gânduri despre tineri – Reflecţii despre tradiţie şi model“, în ”Zoe Dumitrescu-Bușulenga, opera încoronată (florilegiu de Artur Silvestri)“, București, Editura Carpathia Press, 2005;

9”Eminescu la Mânăstirea Văratec“, de Bogdan Lupescu, în Formula AS“ nr. 571, 2003, Societate/Poveşti de dragoste/.

 

Cu deosebită considerație,

Inginer Cristina Casapu

https://casaeminescuvaratec.wordpress.com/

 27 martie 2012

Scrie un comentariu

Din categoria Casa Eminescu Văratec, Eminescu, Refacerea Casei Eminescu de la Văratec, Salvaţi Casa Eminescu de la Văratec!, Uncategorized, Văratec

Nu stricaţi, vă rog frumos, casa unde locuia Mihai Eminescu, când venea la Văratec!

Lăsat la intrarea în „Casa Eminescu” de la Văratec, de un vizitator  vizibil impresionat de soarta clădirii în care a poposit „omul deplin al culturii româneşti”, cum îl definea Constantin Noica pe Mihai Eminescu, mesajul „Nu stricaţi, vă rog frumos!” se constituie într-o adevărată lecţie de morală creştină la adresa proprietarului clădirii – Mânăstirea Văratec, care, cu bunăştiinţă, închide ochii la degradarea, devastarea şi vandalizarea continuă a acestui monument istoric.

Lipsită de orice fel de protecţie împotriva intemperiilor şi distrugerilor datorate factorului antropic, până la soluţionarea problemelor legate de restaurarea clădirii şi destinaţia viitoare a acesteia, „Casa Eminescu” se năruie puţin câte puţin, sub privirile îngrozite ale vizitatorilor, indignaţi de indiferenţa făţişă, manifestată de Stareţa Mânăstirii Văratec, Stavrofora Iosefina Giosanu, faţă de casa monahală-monument istoric şi, totodată, singura casă din România, în afara celei de la Ipoteşti, în care urmele şederii poetului naţional pot fi dovedite peste timp.

Această prezentare necesită JavaScript.

Casa în care a poposit „omul deplin al culturii româneşti”, Mihai Eminescu, lăsată pradă degradării, devastării şi vandalismului de stareţa Mânăstirii Văratec (aprilie 2012)

Amintindu-i Patriarhului BOR, Preafericitul Părinte Daniel, că pericolul dispariţiei casei, „în care au inflorit atâtea gânduri şi versuri nemuritoare ale poetului nostru naţional„, nu a fost înlăturat odată cu „Apelul naţional pentru salvarea casei Mihai Eminescu” din incinta Sfintei Mânăstiri Văratec, lansat de Preafericirea Sa, în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, ci, dimpotrivă, starea deplorabilă a casei s-a accentuat, ca urmare a devastărilor repetate şi vandalismului, încredinţez Preafericirii Sale mesajul vizitatorului anonim, lăsat la intrarea casei-monument: „Nu stricaţi, vă rog frumos!„, cu convingerea că un bun teolog şi un adevărat om de cultură nu greşeşte niciodată.


Scrie un comentariu

Din categoria Casa Eminescu Văratec, Eminescu, Mânăstirea Văratec, Refacerea Casei Eminescu de la Văratec, Salvaţi Casa Eminescu de la Văratec!, Uncategorized, Văratec

Fără duş cu vibromasaj şi jacuzzi, „Casa Eminescu” de la Văratec se salvează „La taifas cu Ion Cristoiu”

"La taifas cu Ion Cristoiu" despre salvarea "Casei Eminescu" de la Văratec

27 de români au semnat petiţia pentru refacerea „Casei Eminescu” de la Văratec imediat după încheierea ediţiei din 24 martie 2012 a emisiunii „La taifas cu Ion Cristoiu”. Astfel, numărul susţinătorilor campaniei de salvare a casei-monument a ajuns în doar câteva ore la 697. Mulţumesc, domnule Ion Cristoiu.

Dintre comentariile de ultimă oră, cel al Olguţei Ludmila Benescu din Buzău (674) scoate la iveală amănunte cel puţin surprinzătoare legate de „privaţiunile” vieţii monahiilor de la Văratec.

Acum înţeleg de ce o dărăpănătură cum este „Casa Eminescu” nu este dorită acolo, la Văratec. Fără duş cu vibromasaj şi jacuzzi, chilia-monument ar face obştea mânăstirii de ruşine.

Scrie un comentariu

Din categoria "La taifas cu Ion Cristoiu", Casa Eminescu Văratec, Eminescu, Mânăstirea Văratec, Salvaţi Casa Eminescu de la Văratec!, Văratec

IPS Teofan, Kelemen Hunor și Iosefina Giosanu, obligați să dea un răspuns în problema refacerii „Casei Eminescu” de la Mânăstirea Văratec

După mai bine de cinci luni  de la lansarea petiției pentru refacerea „Casei Eminescu“ de la Mânăstirea Văratec, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Mânăstirea Văratec și Ministerul Culturii și Patrimoniului Național continuă să ignore sesizarea a peste 500 de români, îngrijorați de starea dramatică în care se găsește monumentul.

În temeiul Art. 8 din Ordonanța nr. 27/2002, adoptată de Guvernul Romaniei, referitor la reglementarea activității de soluționare a petițiilor, „autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă“.

Termenul a expirat demult, chiar și în condițiile prevăzute de Art. 9 din Ordonanța nr. 27/2002. „În situația în care aspectele sesizate prin petiție necesită o cercetare mai amănunțită, conducătorul autorității sau instituției publice poate prelungi termenul prevăzut la art. 8 cu cel mult 15 zile“.

Întrucât conducătorii autorităților și instituțiilor publice „sunt direct răspunzători de buna organizare și desfășurare a activității de primire, evidențiere și rezolvare a petițiilor ce le sunt adresate, precum și de legalitatea soluțiilor și comunicarea acestora în termenul legal“ (Art. 4 din Ordonanța nr. 27/2002), iar nerespectarea termenelor de soluționare a petițiilor, prevăzute în prezenta ordonanță constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sau, dupa caz, potrivit legislației muncii, solicităm Ministrului Culturii și Patrimoniului Național, dl. Kelemen Hunor, Mitropolitului Moldovei și Bucovinei, IPS Teofan, precum și stareței Mânăstirii Văratec, Iosefina Giosanu, să ia măsurile ce se impun prin lege.

În caz contrar, ne revine dreptul de a adresa o petiție Parlamentului European, semnalând acestuia  încălcarea drepturilor noastre cetăţenești europene de către autorităţile vizate din România.

În sensul Ordonanței nr. 27/2002, „prin petiție se înțelege cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin postă electronică, pe care un cetățean sau o organizație legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, companiilor și societăților naționale, societăților comerciale de interes județean sau local, precum și regiilor autonome, denumite în continuare autorități și instituții publice“.

Vezi aici semnatarii petiției pentru refacerea „Casei Eminescu“ de la Mânăstirea Văratec.

Scrie un comentariu

Din categoria Casa Eminescu Văratec, Mânăstirea Văratec

Cu Florentina Tonita despre IPS Teofan și casa lui Eminescu de la Văratec

Am vorbit astazi cu IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, despre casa lui Eminescu de la Varatec. Stia despre ce este vorba si senzatia mea este ca verdictul Sfintiei Sale este dat de multa vreme si, gandindu-ma adanc la acest lucru, tind sa ii dau si dreptate.

IPS Teofan mi-a spus ca nu exista niciun act care sa ateste CU CERTITUDINE ca acolo, in spatele cimitirului de la Varatec, este casa in care poposea Eminescu. Nu a spus insa niciun moment faptul ca este EXCLUS ca acela sa fi fost locul in care tragea poetul atunci cand venea in satul manastiresc, indeosebi pentru a se intalni cu Veronica. Inaltpreasfintitul spune ca maicile batrane, in trecut, au vorbit despre povestea de dragoste dintre cei doi, insa nu trebuie trecut cu vederea faptul ca, fiind vorba despre o manastire de maici, o iubire nelegitima nu avea cum sa se bucure de intelegerea comunitatii. „Maicile trebuie lasate sa isi faca treaba lor, sa se roage. Nu vor ca acolo sa se faca un muzeu, mai ales ca nu exista certitudinea faptului ca acolo a stat Eminescu. De fapt, pentru iubitorii poetului, Eminescu este peste tot, avem poezia lui. Maicile trebuie lasate acolo, sa isi vada de ale lor”, mi-a spus IPS Teofan. Are dreptate Mitropolitul, au dreptate si maicile, au dreptate si iubitorii de Eminescu. Am indraznit insa a-i spune Inaltpreasfintitului ca problema trebuie lamurita si incheiata cumva, pentru ca ea starneste patimi, acuzatii si, atata timp cat nu se va discuta public, deschis si lamuritor despre acest subiect, multe dispute se vor amplifica. „Stiu, se spune ca noi nu vrem sa facem nimic”, a spus IPS Teofan. „Poate ca ar trebui vorbit mai clar. Poate ca cei care se implica in aceasta disputa nu vor sa faca un muzeu acolo, ci doar atrag atentia asupra starii de degradare in care se afla casa. Daca s-ar conserva casa, pana cand se vor lua alte masuri, probabil ca ar fi un semnal bun”, i-am spus Mitropolitului. Vorba ultima a Inaltpreasfintitului a fost: „Sa lasam maicile in liniste”.

IPS Teofan, spuneam, are dreptate. Maicile au nevoie de liniste. Dar casa – pentru ca, repet, Sfintia Sa nu a spus niciun moment ca este exclus ca aceea sa fie casa la care tragea Eminescu – trebuie renovata. NU DARAMATA, s-a facut greseala asta la Ipotesti si in consecinta astazi avem o copie a vechii case, asa cum copii sunt mai toate obiectele ce se mai pastreaza pe acolo. E important ca acea casa de la Varatec sa ramana in picioare, chiar si ca simplu monument istoric, ca „chilie”, asa cum s-ar parea ca figureaza in Lista Monumentelor Istorice.

De partea cealalta, ingrijoratoare este declaratia directorului Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național a județului Neamț, Adrian Alui Gheorghe, aparuta in presa nemteana.

„Sunt tot felul de poveşti referitoare la prezenţa în acel loc a lui Eminescu. Printre declaraţii ar fi cea a lui Augustin Z.N.Pop şi a Zoei Dumitrescu-Buşulenga. Nu există documente care să ateste prezenţa poetului acolo, ci doar legende. În schimb, am descoperit locul în care cu certitudine a fost casa Veronicăi Micle. Această casă a fost demolată în anul 1974; avem poze ale acelei locuinţe, precum şi o schiţă. Am avut o serie de discuţii cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Neamţ ai Consiliului Local Agapia şi ai mănăstirii în vederea refacerii Casei Veronica Micle. Locul identificat de noi este în preajma mormântului Veronicăi şi consider că ar fi un perimetru evocator format de Pădurea de argint, Casa Muzeu «Veronica Micle» şi mormântul acesteia”, a declarat Adrian Alui Gheorghe, directorul Direcţiei pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional al judeţului Neamţ.

Sa nu uitam ca mare parte din biografia lui Mihai Eminescu s-a realizat TOCMAI pe baza marturiilor ramase de la Augustin Z.N.Pop. Marturii care, iata, au fost valabile in alte situatii, nu si in cazul de la Varatec. Apoi, profesionalismul Doamnei Busulenga – un eminoscolog de calibru – trebuie tratat ca atare. Se stie ca si-a dedicat viata lui Eminescu si ca a tratat cu maxima seriozitate tot ce a avut legatura cu viata si opera poetului. Deci lejeritatea cu care sunt luate in discutie aceste doua marturii nu sunt un semn bun, decat daca se doreste evitarea cu gratie a adevaratei probleme. Apoi, a oferi pe mai departe o atentie „cavalereasca” Veronicai Micle pare o actiune fortata, o deturnare a atentiei si o sfidare a celor care au dreptul sa primeasca un raspuns clar. Se stie ca Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu Busulenga) a suferit tocmai din cauza ca Veronica Micle (care a sfarsit, se pare, punandu-si capat zilelor, un gest de neiertat in ortodoxie) se bucura de o atentie exagerata, chiar si mormantul fiindu-i asezat in chiar curtea uneia dintre biserici.

Iata o marturie ramasa de la Maica Benedicta, care nu mai are nevoie de nicio lamurire suplimentara:

„Când am venit prima oară (n. la Văratec), trăia încă măicuţa care a fost stareţă înaintea maicii Nazaria, maica Pelaghia, care a trăit 102 ani. Eu am cunoscut-o când avea o sută de ani. Deci, asta era acum 25 de ani, ea trăise cel puţin 30 de ani în secolul trecut, ălălalt. Şi-i aducea aminte pe Creangă şi pe Eminescu, care veneau aici. Ea ne-a povestit cu gura ei, îşi amintea de hainele de şiac ale lui Creangă, tot acelea de care vorbea şi Iacob Negruzzi, în amintirile lui, dacă vă amintiţi. Şi venea cu Eminescu, care, zicea ea, avea de obicei o haină albastră. Asta n-am ştiut niciodată. Măicuţa zicea că era ucenică, tinerică de tot, fetiţă de 14-15 ani, şi ea îşi aducea aminte. Pentru că sus, spre „Schimbare”, dacă vă duceţi într-acolo, spre bisericuţa aia de sus, unde-i şi cimitirul, e o căsuţă. Acolo era casa unde trăgea Eminescu. Pe de altă parte, fireşte, era şi Veronica pe aici, pe undeva. Deci, Creangă şi Eminescu, prezenţe… Cred că mai cu seamă atunci când Eminescu era la Neamţ – că el a fost o vreme bolnav, acolo, la bolniţă la Neamţ. A fost la mănăstirea Neamţ, după ’83, bineînţeles. Şi Creangă era cel care îl vizita, îl aducea. Aceea era!”.

(Cristian Curte – „Maica Benedicta Dumitrescu Bușulenga despre „aroma” Văratecului”. În „Lumea Monahilor”, anul II, nr. 11 (17), noiembrie 2008)

Sustin in continuare Campania Casa de la Varatec, insa cred cu tarie ca este nevoie sa se vorbeasca deschis despre acest lucru, adica Mitropolia, Manastirea Varatec, sa isi expuna clar punctul de vedere. Al meu, dupa discutia cu IPS Teofan, este ca maicile trebuie cu adevarat sa ramana in linistea manastirii, ca nu este nevoie de un muzeu la Varatec. Este insa necesara restaurarea si conservarea acelei case. Chiar si numai ca „chilie”…

Florentina Tonita, 21 mai 2011


Un comentariu

Din categoria Casa Eminescu Văratec, Eminescu, Mânăstirea Văratec

„Eminescu la Mânăstirea Văratec”, un eveniment dedicat memoriei locului în care poetul național a poposit la Văratec (30 aprilie – 27 august 2011)


Ora: 30 aprilie – 27 august · 8:00 – 20:00


Locaţie: Mânăstirea Văratec, „Casa Eminescu“ (zona bisericii „Schimbarea la față“, în poiana din spatele cimitirului monahiilor)


Creat de: Mili Casapu


Mai multe informații: Începând de sâmbată 30 aprilie și până sâmbătă 27 august, sunteți așteptați zilnic, între orele 8:00-20:00, la Mânăstirea Văratec, pentru a lua parte la  evenimentul dedicat cinstirii memoriei poetului Mihai Eminescu, care, timp de 15 ani, până la săvârșirea sa din lumea pământească, a găsit aici liniștea benefică scrisului și refacerii echilibrului sufletesc.

Printre acțiunile preconizate a se desfășura pe parcursul celor 4 luni se numără: vizitarea „Casei Eminescu“ (doar în exterior) – aflată într-o avansată stare de degradare, înainte să fie reconstruită din temelii; păstrarea memoriei clădirii-monument în care a poposit și creat poetul național (fotografiere, filmare, desene, pictură), evocarea unor momente din viața sau creația poetului petrecute aici, sesiuni de lectură din și despre Eminescu.

Se anunță o primăvară frumoasă și o vară așișderea. Vine 1 Mai, vacanța de vară, concediile și, nu în ultimul rând, weekendurile. Satul mânăstiresc Văratec are un farmec cu totul aparte, pe care nu-l poți uita ușor. Tot aici se află și mormântul Veronicăi Micle, „punctul cel mai căutat de curiozitatea și admirația miilor de călători ce se perindă zilnic prin vatra mânăstirii“. În plus, la nici 6 km se află Mânăstirea Agapia, iar atracțiile zonei nu se opresc aici.

Așadar, luați-vă copiii, pentru că ei trebuie să ducă mai departe moștenirea culturală a neamului, luați-vă părinții, pentru că ei știu ce să le povestească nepoților, și veniți la Văratec!

CÂND: din 30 APRILIE până pe 27 AUGUST, zilnic, între orele 8:00-20:00;

UNDE: Mânăstirea Văratec, „Casa Eminescu“ (zona bisericii „Schimbarea la față“, în poiana din spatele cimitirului monahiilor);

CE: vizitează „Casa Eminescu“ înainte să fie reconstruită din temelii, fotografiaz-o, filmeaz-o, deseneaz-o, picteaz-o și arat-o prietenilor și cunoscuților spre aducere aminte, află ce personalități îl vizitau pe poet aici și povestește-le celor care te însoțesc cine a fost Eminescu;

CUM: cu sprijinul fiecăruia dintre voi;

DE CE: pentru că memoria șederii lui Eminescu la Văratec peste timp trebuie păstrată cu sfințenie. „Casa Eminescu“ de la Văratec este moștenirea copiilor noștri.

CUM AJUNG LA CASA EMINESCU:

Scrie un comentariu

Din categoria Casa Eminescu Văratec, Mânăstirea Văratec, Uncategorized, Văratec